[ Şcoala de alpinism EVEREST ]

   Caldarea de la Balea incepe sa adune in vantul toamnei, pe zi ce trece, tot mai multa pace. Pregatirile pentru iarna din jurul cabanelor iau locul febrilitatii mercantile din zona chioscurilor pentru turisti. Intarziatii verii sau ratacitii vreunui autocar cu nuntasi coboara din masinile incalzite in zgomot de motofierastraie si par sa inteleaga motivul pentru care "caldarea" intreaga transporta, taie, crapa ori stivuieste lemn de foc…
    Reintors la Balea pentru a treia oara la scoala lui Fane, sunt surprins sa gasesc aceasta atmosfera linistita mai aproape de Valea Doamnei ori lacul Capra. Ferice de noi, cei sase clujeni(Ioana, Florin, Liviu, Spiridon si Vasi), ajunsi alaturi de alti cinci montaniarzi din tara(Iulia, Simona, Marco, Mihai si Romeo), la Refugiul Salvomont unde vom ramane de joi pana duminica sub indrumarea lui Fane.
    Usor vantuita dar luminoasa, prima zi a fost folosita din plin de echipa pentru a intra in miezul problemei, intr-o tura frumoasa si instructiva, de la Balea in saua Doamnei, apoi traversand caldarea din partea superioara a vaii Doamnei spre muchia Laita in partea ei finala, cea nordica si totodata cea mai accidentata, care odata urcata ne-a dus pe saua dintre varful Laita si varful Turnul Paltinei. O saritoare de la varf la netedele lespezi inclinate de sub el si apoi imediat o traversare expusa de cel mult sapte metri au facut din traseul zimtat o ruta de neuitat.Drumul de retragere spre refugiu e colorat de vesele discutii voioase, iar pasul sovaitor de pe creasta e acum saltat si sigur. Afine rosii, zdranganit de carabiniere, bujori tarzii si corzi "salvatoare", lumina buna si oameni senini.
    Vineri, zi plina, ghicita dupa soarele diminetii, am pornit spre custura dintre varful Netedu si varful Vanatoarea lui Buteanu. Traseul e marcat cu linie albastra si porneste de la lacul Balea spre nord, pana la baza caldarii Vaiuga, apoi pe firul apei in dreapta pana la baza unui horn ce ne scoate din poteca turistica direct in saua Netedului, care se continua spre sud-est cu muchia Buteanului. Similar experientei din ziua precedenta, trecem pe nesimtite din zona turismului de tura dificila in cea a alpinismului tehnic, e nevoie deci de toata recuzita (casti, hamuri, coarda etc). Chiar daca eram in fata unui traseu 1A, s-au gasit locuri pentru a incerca toate tipurile de asigurari din echipament. Si le incerci cu bagare de seama atunci cand ai in dreapta caldarea uriasa a Buteanului, terminata inspre sud cu ravnita muchie a Arpaselului… Voi reveni la ea cat de repede daca muntele ma va lasa. Urcam deci spre Vanatoarea lui Buteanu, pozam vitejia la varf, apoi reveniti la traseul marcat, coboram pe saua Caprei la Balea Lac. Deasupra lacului, pe partea estica a celei mai frumoase stanci, echipa intreaga se "desavarseste" in zborul pe sub surplombe, un rapel inspirat ales de catre Fane pentru a mai doza adrenalina. Seara cu ceai, pleoape cazute, zambete impacate si legiuni de noduri la refugiu.
    Sambata a fost a norilor ce-n dans dezmatat incercau sa strice planuri, dar o stanca din partea de est a caldarii de la Balea tot ne-a adunat "in par" la marginea ei pentru a catara acolo ambitii si inceput, pentru a bajbai si a o pacali in cele din urma, pentru ca mai apoi ne masuram cu un traseu din iesirea sudica a tunelului, amenajat de salvamontisti si situat undeva la 6+/ 7- in catarare libera, urcat doar de doi dintre noi din pricina ploii, "indulcit" de coarda si "ideile" noastre la 3-4 ca grad de dificultate. La retragerea spre refugiu, prin valuri de ceata tomnatica am repetat asigurarea in coarda a secundului si mai apoi rapelul, pe una dintre lespezile estice ale circului glaciar.
    O ploaie scurta in asfintit racoreste muntele cu totul si face din caldura micului refugiu o recompensa bine primita. Suierat de vant pe la obloanele ferestrelor, iz de ceai cu lamie, trosnet de lemn in foc si zvon de linguri prin oale, prietenie.
    Ca de fiecare data, in finalul scolilor sale Fane ne-a vorbit duminica pana in pranz, despre prim-ajutorul pe munte, atent la detalii, mucalit cum il stim, concis. S-a repetat la "baza" si manevrarea prusicelor (putini banuiau ca pot ajunge la priciurile de la etaj cu ajutorul lor!). Plecam spre casa incarcati de planuri si ambitii, "cu tot cu munte".
    Jos la sosea arunc o privire in spate, catre Fagaras. Nimic. O ceata deasa invaluie tot masivul. Visat-am iarasi? In masina langa mine Liviu, Florin si Spiridon, prieteni de pe-acum, zambesc.

Cotyso Igna - CAR Cluj